Robert Nesta Marley (Bob Marley) s-a născut la 6 februarie 1945, în Nine Miles (Rhoden Hall, Saint Ann), o mică localitate în nordul insulei Jamaica, din Marea Caraibe.
La sfârșitul anilor ’50, Bob s-a mutat cu mama sa la Kingston. Împreună cu un prieten pe nume Neville O’Riley Livingston (Bunny), Bob a început să compună și să cânte. Atât Bob cât și Bunny au primit ajutor în muzică de la Joe Higgs, un cântăreț care-și câștigase deja o faimă în Jamaica, dar ca să-și asigure existența, dădea și ore de muzică începătorilor. Într-una dintre aceste ore, Bob și Bunny au cunoscut un alt tânăr muzician, Winston Hubert McIntosh (Peter Tosh).
În 1962, Robert Nesta Marley a participat la o audiție pentru producătorul muzical Leslie Kong. Acesta, impresionat, i-a invitat în studio să înregistreze câteva melodii. Anul următor, Bob Marley și-a dat seama că pentru a-și îndeplini visul era nevoie să-și facă o formație.
Le-a împărtășit ideea lui Bunny și Peter și toți trei au format Wailing Wailers. Noua formație a câștigat simpatia percuționistului rastafari Alvin Patterson, care i-a prezentat producătorului Clement Dodd.
La mijlocul anului 1963, Dodd a văzut formația Wailing Wailers și s-a hotărât să promoveze grupul. Au lansat primul lor single, “Summer Down”, la casa de discuri Coxsone, la sfârșitul lui 1963. Formația originală era compusă din Bob, Bunny, Peter, Junior Braithwaite și doi coriști, Beverly Kelso și Cherry Smith.
Apropierea lui Bob Marley de credința rastafari a început să se reflecte și în muzica sa. Bob Marley a fost atât de prins de această nouă ideologie încât i-a chemat pe Peter și Bunny pentru a forma un nou grup — The Wailers.
The Wailers au cunoscut un om care le-a revoluționat munca, Lee Perry. Asocierea dintre Perry și grupul The Wailers va aduce succesul cu melodii ca “Soul Rebel”, “Duppy Conqueror”, “400 Years” și “Small Axe”, melodii clasice ale viitorului curent reggae. În 1970, doi dintre cei mai mari muzicieni de pe insulă s-au alipit la grup. Este vorba de Aston ”Family Man” Barrett și fratele său, Carlton (bas și baterie).
În primăvara lui 1972, The Wailers au aterizat în Anglia pentru a promova discul “Reggae on Broadway”. Bob Marley a vizitat studiourile Island Records, unde l-a întâlnit pe Chris Blackwell care le-a oferit 4 milioane pentru a înregistra un album. Island a promovat un turneu al grupului prin Anglia și SUA, ceea ce era altă noutate pentru o formație reggae. The Wailers au cântat în Londra în aprilie 1973 și trei luni mai târziu grupul s-a reîntors în Jamaica.
În 1973 grupul a lansat cel de-al doilea album cu Island Records, “Burnin'”, ce includea noile versiuni ale unor cântece mai importante ca: “Duppy Conqueror”, “Small Axe” și “Put It On”, alături de “Get Up, Stand Up” și “I Shot The Sheriff”. Ultima piesă a fost cea care l-a consacrat definitiv pe Robert Nesta Marley, ajungând, alături de Eric Clapton, să ocupe primul loc la single-urile cel mai bine vândute în SUA.
Un an mai târziu, Robert Nesta Marley a petrecut majoritatea timpului în studio, lucrând pentru “Natty Dread”, un album ce includea melodii ca “Talkin’ Blues”, “No Woman No Cry”, “So Jah Seh”, “Revolution”, “Them Belly Full (But We Hungry)” sau “Rebel Music (3 o’clock Roadblock)”. Anul următor, Bunny și Peter părăsesc definitiv grupul, pentru a se dedica unor cariere solistice, ceea ce a făcut ca trupa să fie cunoscută ca Robert Nesta Marley & The Wailers. “Natty Dread” a fost lansat în februarie 1975.
“Rastaman Vibrations”, următorul album, a fost lansat în 1976. Albumul conținea melodii ca:”Crazy Baldhead”, “Johnny Was”, “Who The Cap Fit” și “War”.
Robert Nesta Marley a hotărât să dea un concert gratuit în Parcul Eroilor Națiunii din Kingston, pe 5 decembrie 1976, cu intenția explicită să promoveze pacea. În ziua de 3 decembrie, Bob, soția sa Rita, Lewis Griffith și managerul Don Taylor au fost răniți într-un atentat cu armă. Din fericire, recuperarea a fost completă.
Două zile după atentat, Bob Marley și-a improvizat o platformă pe care a cântat. Când a fost întrebat pentru ce, el a răspuns: ”Oamenii care trăiesc și încearcă să facă această lume mai rea nu-și permit nicio zi liberă, cum aș putea eu să-mi iau una când încerc să fac puțină lumină în obscuritate?”. A fost ultima reprezentație a lui Bob Marley în Jamaica pentru următoarele 18 luni. Temându-se de un alt atentat, a părăsit insula și a plecat la Londra. Acolo a înregistrat următorul album, “Exodus”, unul dintre cele mai importante din cariera sa și din reggae.
Lansat în vara aceluiași an, “Exodus” a consolidat statutul internațional al grupului, rămânând în topul din Marea Britanie timp de 56 de săptămâni și având 3 single-uri — “Waiting In Vain”, “Exodus” și “Jamming'” — ca mari succese mediatice.
În 1978, grupul a obținut un nou succes cu “Kaya”, care a reușit să ocupe locul patru în Anglia în săptămâna imediat următoare lansării. De pe acest album au fost scoase două single-uri, “Satisfy My Soul” și “Is This Love?”.
În aprilie 1978 se întoarce în Jamaica pentru “One Love Peace Concert”. Tot atunci a fost invitat la sediul ONU din New York pentru a primi Medalia Păcii, iar la sfârșitul anului, Bob Marley a plecat într-o călătorie în Africa, unde a vizitat Kenya și Etiopia, locul spiritual al mișcării rastafari. Grupul abia terminase un turneu prin Europa și SUA. Acest turneu i-a servit ca material pentru al doilea album live “Babylon By Bus”.
“Survival”, al nouălea album al lui Robert Nesta Marley, a fost lansat în vara lui 1979. Includea “Zimbabwe”, alături de “So Much Trouble In The World”, “Ambush In The Night” și “Africa Unite”. “Survival” a fost un album omagial pentru cauza panafricană.
Următorul disc al grupului, “Uprising”, a fost lansat în mai 1980 și a avut un succes imediat cu “Could You Be Loved?”. Albumul mai conținea și “Coming In From The Cold”, “Work” și faimosul “Redemption Song”. The Wailers au pornit în cel mai mare turneu european, sfidând orice record de audiență. Agenda includea un concert pentru 100.000 de persoane la Milano, cel mai mare din istoria grupului. “Uprising” figura în toate topurile din Europa.
După terminarea turneului european, Robert Nesta Marley și grupul au plecat spre SUA. Bob Marley planificase două concerte în Madison Square Garden, dar s-a îmbolnăvit grav. Cu trei ani înainte, în Londra, s-a rănit la un deget de la picior în timp ce juca fotbal.
Rana netratată s-a dovedit a fi cancerigenă și, cu toate că a tratat-o apoi în Miami, a continuat să se extindă. În 1980, cancerul începuse să se propage prin tot corpul. În septembrie 1980, Marley s-a prăbușit în timp ce făcea jogging în Central Park și a fost dus la spital. Acolo a fost diagnosticat cu tumoră la creier. Boala a fost ținută sub control timp de opt luni, însă în dimineața zilei de 11 mai 1981, a murit, la vârsta de 36 de ani.
Cu o lună înainte, Bob Marley fusese decorat cu Ordinul de Merit al Jamaicăi, a treia mare onoare a națiunii, ca semn de recunoaștere a inestimabilei sale contribuții aduse culturii acestei țări.
”Legend”, compilația de cântece a lui Robert Nesta Marley lansată post-mortem, este cel mai bine vândut album reggae al tuturor timpurilor, cu mai mult de 25 de milioane de exemplare vândute, câștigând de 10 ori Discul de Platină.
Robert Nesta Marley a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în anul 1994. Revista Time a ales albumul ”Exodus” al lui Robert Nesta Marley și The Wailers, ca fiind cel mai reușit album al secolului al XX-lea.
sursa: AGERPRES/Documentare — Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea